Despre scobit

Sunt de părere că expresia “mă scobesc în nas” este o expresie fără nici o noima. Aberantă chiar. Cum se poate cineva scobi în nas?? Un sculptor poate spune “hehe, ma scobesc în lemn!” în cazul în care realizează un autoportret dintr-un material lemnos.
Varianta corectă ar fi “scobesc nasul”. Dar nici cu asta nu sunt de acord, nasul în sine nesuferind nici un fel de modificări în urma procedeului pe care îl aplicăm. Dacă aş putea propune o formă academicienilor, aceea ar fi cu siguranţă “scobesc mucii”. Datorită materialul gelatinos, în unele cazuri greu de conturat şi texturat, nu ne putem “scobi în muci”, ceea ce rezultă în urma procedeului din nasul meu nesemănând în nici un caz cu mine. Poate cu mine cand eram foarte, foarte mic, la vreo lună după concepere. Dar nu în stadiul în care sunt acum.
Fiind o activitate pe care o practicăm foarte mulţi dintre noi, mi se pare scandalos să nu i se alăture niciodată adverbe. Am putea spune “scobesc mucii cu mare plăcere”, “scobesc mucii cu interes”, “scobesc mucii fericit”.