Am tot auzit în ultimul timp de “problema pungii”. Susţin ideea şi o consider una dintre cele mai bune pe care le-a avut Romanica în ultimii ani.
Vrei s-arunci pungi pe stradă? Plăteşti 3 lei punga şi arunci.
Vrei sa umfli pungi şi să le spargi in urechile colegelor? 3 lei.
Bei până îţi vine vomica în gât şi n-ai un’ s-o cazezi? 3 lei!!!
Mai în glumă, mai în serios, e o idee genială. Dacă nu suntem în stare sa ne educăm din şcoală, trebuie să fim educaţi cu forţa. Ne-a fost aplicată o lovitură exact unde îl doare pe român cel mai rău, la portofel. Majoritatea care au deschis problema au deschis-o ca pe un lucru rău. Nu e rău, e foarte bine…
Se pot continua variantele. Putem usor renunţa şi la chistoacele aruncate pe străzi. Comercializăm numai ţigări fără filtru şi vindem filtrul separat. Un pachet de 20 de filtre, de două ori mai scump decât ţigările. Şi se rezolvă şi problema asta.
Petul de plastic de pe marginea drumului? Nimic mai simplu! Suc/apă la dozatoare. Peturile – 10 lei petul de 0.5 litri. S-a mai rezolvat una.
De rahaţii din paduri, cei de pe străzi (nu mă refer numai la fecale), flegmele de pe trotuar, vânzatori şi funcţionari sictiriţi, precum si de alte specimene şi “realizări de specimene” scăpăm mai greu. Dar uşor, uşor ne îndreptăm către o criză mai curată.