Educaţia sexuală, misterul şcolilor româneşti

Când era Ficăţel elev, se întâmpla, cam odata pe lună, să vină nişte tanti cam “nefe” şi să ne povestească lucruri legate de educaţia sexuală. Ficăţel era bucuros nevoie mare pentru că nu era nevoit să asiste la ora plictisitoare ce se desfăşura în acel moment.

Cele două tanti vorbeau, în principal despre două lucruri:
- dacă nu porţi căciuliţă, faci sex şi eşti băieţel, ţi se umflă puţa, îţi apar bubiţe, te mănâncă cocoşelul, etc;
- dacă nu poartă bărbatul căciuliţă sau dacă nu iei pastiluţe şi eşti fetiţă, îţi curg substanţe dubioase din păsărică, te mănâncă ciocârlia, poţi să ai o secreţie uriaşă, ce se dezvoltă în vreo 9 luni, etc;

Prelegerile doamnelor experte în “educaţie sexuală”, erau cam în dorul lelii şi acompaniate de împărţirea pliantelor cu informaţii despre tot felul de boli, cu imagini ataşate, cărora, sincer, chiar nu aş fi simţit vreodată nevoia să le văd manifestările, exemplificate pe un corp uman.

Îmi dau seama că se cheltuiau, anual, sume uriaşe pe orele acestea.
Eu am înţeles de prima oară lucrurile acestea şi le şi ştiam în mare înainte să îmi explice ele lucrurile acestea. Nu înţeleg de ce simţeau doamnele respective să ne repete acest lucru la fiecare întâlnire. Până la urmă, unde era educaţia? De ce nu ni se explica unde este punctul G? De ce nu învăţau duduile că nu este mişto să muşte cocoşelul unui bărbat şi o lăsau să înveţe lucrul acesta la primul act sexual oral, după ce auzea printre dinţi un “‘tu-ţi morţii mă-tii, nu muşca” de la partener? De ce nu ni se spunea că femeile pot avea orgasm multiplu sau cum putem face femeile să aibă orgasm multiplu? Ar fi mult mai bine dacă s-ar învăţa lucrurile acestea din şcoală.

Nu mă înţelegeţi greşit, mintea mea bolnavă nu se gândeşte la un popor plin de femei maestre în pat, cu toate că este o idee pe care o să o păstrez. Mă refer la lucruri care te ajută în viaţă. Până la urmă, sexul este o activitate de bază în orice societate. Cele mai importante relaţii interumane se bazează pe el. De ce trebuie să învăţăm de la dascălii noştri numai lucrurile rele ce ni se pot întâmpla practicând această activitate? De ce nu aflăm lucrurile bune?

Nu trebuie să investighez prea mult, însă, în legătură cu desfăşurarea orelor de educaţie sexuală (despre care am auzit că reprezintă materie în orar în acest moment), sunt convins că se povestesc exact aceleaşi lucruri. Cum s-o putea gândi cineva că poate capta atenţia unor copii de şcoală primară sau generală repetând aceleaşi lucruri la infinit nu îmi dau seama, dar presupun că nici nu prea interesează pe nimeni.

sursa foto: http://genxxl.com/